Jocul de noroc este o activitate care vă poate aduce satisfacții multiple, inclusiv financiare, un mod plăcut de petrecere a timpului liber și de recreere. Totuși, comparativ cu alte activități de recreere sau divertisment, precum și cu jocuri de alt tip, jocul de noroc are caracteristici specifice, care pot determina și efecte nedorite pentru jucători.
Aceste efecte sunt rezultatul dezvoltării unui joc problematic, în care satisfacțiile imediate ale jocului pot fi contrabalansate de probleme reale care pot afecta jucătorul și familia sa și care pot evolua într-o direcție patologică. Datorită jocului problematic, jocul de noroc în general a devenit obiect de investigație academică, implicând discipline precum psihologia, psihiatria, sociologia, matematica, etica, și economia.
Ce este jocul problematic și cum se dezvoltă
Jocul problematic se definește ca fiind jocul care vă afectează negativ în mod direct sau indirect, pe dvs. personal, familia dvs. sau anturajul dvs. social, în oricare din următoarele aspecte: financiar, emoțional, sau relațional. Aceste aspecte vizează calitatea redusă a vieții, boli fizice sau psihice, dificultăți în muncă și profesie și chiar activitate penală.
Jocul problematic este asociat cu riscul de dependență față de jocul de noroc, care se subscrie conceptului general de dependență, dar are efecte specifice, în mare parte diferite de efectele dependenței de droguri-chimicale, fumat sau alcool, spre exemplu.
Cercetătorii au stabilit că există o cale dezvoltare a jocului problematic care are un tipar general comun, în care fiecare etapă are asociată o categorie de factori care îi influențează evoluția ulterioară:
- Prima etapă – factori ecologici (disponibilitate crescută la joc, acces facil la joc)
- A doua etapă – condiţionare operantă (stimulare psihologică, entuziasm subiectiv, credințe iraționale, iluzia de control)
- A treia etapă – habituare (tipare de rutină a activității de joc)
- A patra etapă – “vânătoarea” (“vânarea” câștigurilor, pierderi financiare neprevăzute).
După a patra etapă, se poate intra în zona jocului problematic sau patologic. Jocul patologic presupune o deteriorare a condiției medicale, caracterizată prin comportament de joc compulsiv și excesiv, în ciuda consecințelor negative experimentate sau prevăzute. Jocul patologic este clasificat drept o boală psihică, atunci când sunt întrunite anumite condiții pentru acest diagnostic.
Calea spre jocul problematic nu este aceeași pentru fiecare individ, diferențiindu-se după cum factorii fiecărei etape devin mai mult sau mai puțin operanți. În această ecuație, profilul psiho-social al fiecărui individ este determinant pentru calea sa specifică către jocul problematic. Spre exemplu, studiile au arătat că jucătorii care au avut în copilărie probleme familiale majore, cei cu istoric penal sau cei cu tulburări psihice sunt predispuși a dezvolta mai rapid un joc problematic sau patologic.
Efectele negative ale jocului problematic
Jocul problematic este astfel denumit tocmai prin prisma efectelor negative pe care le poate produce individului și familiei sale. Unele dintre aceste efecte sunt directe, drept consecință a jocului în sine, altele fiind subsecvente sau “în cascadă”. Categoriile principale de efecte negative sunt:
- Pierderi financiare. Aceste efecte sunt directe, dar pot declanșa și efecte “în cascadă”, precum îndatorarea prin împrumuturi, afectare emoțională, instabilitate familială și socială sau chiar activitate penală.
- Impact psiho-emoţional. Jucătorii problematici trăiesc de multe ori sentimentele de vină, rușine și neajutorare. Dependența de jocul de noroc este asociată pozitiv cu depresia, anxietatea și gândul suicidal.
- Efecte sociale și relaționale. Famiilile jucătorilor problematici îndură de multe ori neglijarea emoțională, lipsurile financiare și conflictele. Copiii unor astfel de familii pot suferi de insecuritate emoțională și neglijare. Costurile sociale se extind și către colegii de serviciu, prieteni și membri ai comunității.
- Probleme de sănătate fizică. Stresul asociat cu dependența de jocul de noroc poate induce simptome fizice, precum insomnie, dureri de cap, disfuncții gastro-intestinale și probleme cardio-vasculare.
Factorii biologici ai jocului problematic
Dincolo de factorii de mediu și de profilul socio-psihologic al fiecărui individ, care operează în dezvoltarea jocului problematic, există și factori biologici, care țin de constituția noastră intimă și de fiziologia creierului.
Între factorii biologici, cei care joacă un rol crucial în jocul problematic sunt neurotransmițătorii hormonali denumiți dopamină și serotonină. Acești neurotransmițători reglează procesele de ‘recompensare’, controlul impulsurilor și crearea stării de dispoziție, care determină împreună comportamentul specific jocului de noroc.
Dopamina potențează comportamentele asociate cu plăcerea și motivația, așa cum este comportamentul în jocul de noroc. Incertitudinea rezultatelor jocului de noroc declanșează eliberarea de dopamină, un efect similar celor specifice dependenței de droguri.
Serotonina este esențială pentru reglarea stării de dispoziție și controlul impulsurilor. Studiile au arătat că disfuncția eliberării de serotonină contribuie la deciziile neinformate și neanalizate suficient și la inabilitatea de a rezista tentațiilor decizionale specifice jocului de noroc, ceea ce poate duce inclusiv la un joc excesiv.
Existenţa factorilor biologici face cu siguranță prevenția și corectarea jocului de noroc problematic mult mai dificile, deoarece predispoziția pentru o astfel de condiție există în mod natural la orice individ.
Cum prevenim jocul problematic
Pentru prevenirea jocului problematic, experții și cercetătorii din disciplinele academice care investighează acest fenomen au conturat conceptul teoretic de joc responsabil. Jocul responsabil este un set de norme, criterii și recomandări care au potențialul de a preveni, înlătura, limita sau ameliora efectele negative ale jocului problematic și a evita evoluția către un joc de tip patologic.
Un jucător poate intra în zona problematică chiar după ce a studiat aceste norme, dar nu le-a asimiliat, sau se poate afla în acea situație încă dinainte de a avea cunoștință de jocul responsabil. În aceste cazuri, este foarte importantă conștientizarea situației și luarea de măsuri pentru a stopa evoluția nefavorabilă.
La nivel clinic, psihologii și consilierii de joc problematic se ocupă de tratarea jucătorilor care au ajuns în faza problematică. Psihologii, psihiatrii și alți specialiști în dependență se ocupă de formele patologice ale fazei problematice.
Este important de știut că prima regulă de evitare a dezvoltării jocului problematic este a recunoaște în comportamentul dvs. orice semn care îl definește. Nu este nevoie să faceți o programare la un clinician pentru aceasta, deoarece există multe resurse de tip expert pe internet care vă vor spune dacă aveți sau urmează să aveți un joc problematic, de obicei prin evaluarea unui chestionar la care trebuie să răspundeți. Astfel, auto-evaluarea și auto-testarea sunt posibile pentru jocul problematic.
👉Accesează chestionarul de autotestare pe jocresponsabil
Astfel de resurse de auto-testare, dar și informații utile pentru prevenirea jocului problematic sau pentru ghidarea celor care se află în zona problematică, se regăsesc pe site-urile principalelor organizații de ajutor în jocul problematic.
Semnele sunt multiple și un chestionar profesionist le poate identifica. În lipsa unui astfel de chestionar, principiul general pe care trebuie să îl aveți în vedere este următorul:
⚠️ Dacă jocul dumneavoastră nu mai este distractiv, este posibil să aveţi o problemă.
Organizațiile de joc problematic oferă materiale informative eficiente, care vă pot menține pe calea siguranței jocului dvs., iar dacă la un moment dat vă auto-identificați ca jucător problematic, acestea vă pot spune ce anume trebuie să faceți pentru a evita complicațiile.
Dacă totuși ajungeți aproape de această fază, o a doua cerință importantă este aceea de a nu ezita în a cere ajutorul specializat. Unele organizaţii de joc problematic, guvernamentale sau private, oferă inclusiv servicii de consiliere, în colaborare cu psihologi specializați, precum și metode tehnice de control care pot fi auto-administrate, cum ar fi:
- Blocarea programului de joc. Programe/aplicaţii speciale pot fi instalate pe telefonul, tableta sau computerul dvs., care vor bloca programele de joc sau vor limita accesul la site-urile de jocuri de noroc.
- Auto-excluderea. Ca jucător înregistrat pe o platformă de joc online, puteți solicita auto-excluderea pe o perioadă prestabilită. În majoritatea jurisdicțiilor, companiile de jocuri de noroc au obligația legală de a oferi opțiunea de auto-excludere și de a avea tehnologia necesară acestei opțiuni disponibilă. Vă puteți auto-exclude simultan de la mai mulți operatori.
Organizațiile de ajutor pentru jocul problematic
Organizațiile de ajutor pentru jocul problematic, guvernamentale sau private, își bazează recomandările, serviciile și materialele pe rezultatele cercetărilor și ca urmare vă puteți încrede în expertiza și profesionalismul acestora.
Este un program susținut de majoritatea operatorilor din România și este dedicat jucătorilor care caută ajutor. Pe jocresponsabil.ro vei găsi multe informații informații utile, programe de instruire, grupuri de suport, helpline gratuit, dar și consiliere online 24/7.
Este o organizație din UK care oferă consiliere și suport atât Live Chat cât și telefonic celor care caută ajutor în tratarea dependenței de jocuri de noroc. Chiar dacă nu ești jucător, aici te poți informa despre cum îi poți ajuta pe cei dragi să depășească această obsesie legată de jocurile de noroc și poți afla poveștile unor jucători dependenți de jocurile de noroc care au reușit să învingă această adicție.
Este un serviciu global oferit de Gordon Moody pentru terapia împotriva dependenței creată de jocurile de noroc. Serviciul este disponibil în mai multe limbi în mediul online și oferă în mod gratuit sfaturi practice și sprijin emoțional fiecărei persoane afectată de jocurile de noroc.
„Există speranță!” Așa vei fi întâmpinat de această organizație care oferă suport celor care caută ajutor. Gamblers Anonymous este o organizație internațională non-profit dedicată ajutorării persoanelor care se confruntă cu dependența creată de jocurile de noroc.
Organizația oferă un program de recuperare bazat pe modelul celor de la Alcoolici Anonimi, dar adaptat pentru problemele legate de jocurile de noroc. Pe lângă sprijin moral, aici îți va fi protejată identitatea prin anonimat și vei putea beneficia de ședințe de grup, dar și de un program structurat pe 12 pași pentru recunoașterea problemelor, acceptarea responsabilității și recuperare, alături de alte persoane care trec prin experiențe similare.
În prevenția și fazele non-patologice ale jocului problematic, recomandările acestor organizații sunt făcute publice prin diverse programe de educație sau intervenție, derulate la nivel național de instituții guvernamentale sau private, inclusiv din zona academică. Aceste programe preiau recomandările și normele de bază ale jocului responsabil, pe care le vom expune în cele ce urmează.
Distorsiunile cognitive ale jocului de noroc
Aceste distorsiuni cognitive sunt gânduri eronate sau inadecvate, percepții sau interpretări greșite, sub forma psiho-cognitivă a unor concepții greșite, înțelegeri defectuoase, erori de raționament, părtiniri, credințe iraționale sau iluzii, individual sau în combinație. Deşi natura acestor distorsiuni este cognitiv-psihologică, majoritatea au legătură cu matematica jocurilor. Principalele distrosiuni cognitive ale jocului de noroc sunt:
- Eroarea jucătorului (Gambler’s Fallacy) – concepție greșită și părtinitoare, ca urmare a unei înțelegeri defectuoase a conceptelor de aleatoriu și independență statistică;
- Concepții greșite generale asupra definiției și înțelesului termenilor ‘aleatoriu’, ‘probabilitate’, ‘independență statistică’ și ‘medie statistică’;
- Estimări subiective ale probabilității – supraestimări sau subestimări ale probabilităților diferitelor evenimente de joc, care nu sunt obținute prin metode matematice și sunt influențate de părtiniri;
- Efectul ratării de aproape (near miss) – eroare de raționament și concepție greșită, în care sunt implicate o reprezentare inadecvată a rezultatului jocului în spațiul de posibilități, o predicție eronată și o estimare subiectivă a unei probabilități condiționate;
- Iluzia de control – credință irațională bazată pe iluzia că rezultatele unui joc pot fi influențate sau controlate în mod fizic de către jucător sau prin strategiile sale de joc;
- Înţelegerea defectuoasă a limbajului asociat jocurilor de noroc – concepție greșită bazată pe conflictele semantice ale limbajului mixt (cu termeni matematici și non-matematici).
Aceste distorsiuni cognitive sunt foarte complexe și afectează aproape toți jucătorii, indiferent de experiența lor sau nivelul de educație. Unul din motivele acestei incidențe crescute este acela că aceste distorsiuni au și un substrat biologic, în sensul că creierul nostru este predispus la acestea. Corectarea acestor distorsiuni cognitive necesită de obicei intervenția unui consilier specializat în aceste probleme.
Fiecare dintre noi este afectat într-o oarecare măsură de una sau mai multe astfel de distorsiuni cognitive, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne gândim la acestea ca la o boală, ci doar să le acordăm atenția cuvenită pentru a le corecta.
Distorsiunile cognitive specifice jocului de noroc sunt recunoscute de cercetători ca factori de risc în dezvoltarea jocului problematic. Normele jocului responsabil acoperă și riscurile asociate cu aceste distorsiuni cognitive, în categoria cognitiv-informativă, însă complexitatea acestor distorsiuni necesită o abordare mult mai elaborată pentru corectare.
Un prim pas în acest proces este identificarea acestora în momentul manifestării, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să citiți cât mai mult despre acest subiect în materialele experților. Apoi, o cerință cognitivă o reprezintă înțelegerea dimensiunii matematice a acestor distorsiuni și a relațiilor dintre conceptele matematice care le fundamentează și realitatea concretă a jocurilor de noroc.
Concluzii
Jocul de noroc problematic este o certitudine, care afectează o mare parte a jucătorilor, iar potențialul de dezvoltare a unui joc problematic există chiar în rândul jucătorilor neproblematici. Factorii care contribuie la dezvoltarea unui joc problematic sunt factori de mediu și care țin de profilul psiho-social al fiecărui individ, însă există și factori biologici, care nu pot fi înlăturați.
Jocul problematic poate fi prevenit sau limitat prin respectarea normelor de joc responsabil, care sunt făcute publice prin medii și programe guvernamentale sau private.
Jocul de noroc este un fenomen foarte complex, iar primul pas pentru a-l aborda cu responsabilitate ca jucător este a lua act de această complexitate, în special de posibilele efecte negative ale jocului problematic, a vă informa și a urma recomandările jocului responsabil, în toate aspectele sale.
Pentru ca jocul dvs. de noroc să rămână o activitate plăcută, este necesar să îl țineți în zona de siguranță, evitând riscurile și efectele nedorite pentru dvs. sau familia dvs., iar pentru aceasta trebuie să conștientizați aceste riscuri și să urmați sfaturile experților.
Bibliografie:
Auer, M., & Griffiths, M. D. (2015). Personalized behavioral feedback for online gamblers: A real-world empirical study. Frontiers in Psychology, Vol.6, 1406.
American Psychiatric Association (2022). Gambling disorder. În: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition. American Psychiatric Association. https://dsm.psychiatryonline.org
Bărboianu, C. (2022). Understanding Your Game: A Mathematician’s Advice for Rational and Safe Gambling. PhilScience Press.
Black, D. W., Coryell, W., Crowe, R., et al. (2015). Stress and medical illness in problem gambling. Journal of Gambling Studies, 31(2), 489-503.
Blaszczynski, A., & Nower, L. (2002). A pathways model of problem and pathological gambling. Addiction, 97(5), 487-499.
Dickson-Swift, V., James, E. L., & Kippen, S. (2005). The experience of living with a problem gambler: Spouses and partners speak out. Journal of Gambling Issues, Vol. 13, 1-22.
Dowling, N. A., Suomi, A., Jackson, A. C., & Lavis, T. (2015). Problem gambling family impacts: Development of the Problem Gambling Family Impact Scale. Journal of Gambling Studies, 32(3), 935-955.
Hollander, E., DeCaria, C. M., Finkell, J. N., et al. (2000). Serotonergic and dopaminergic function in pathological gambling. CNS Spectrums, 5(6), 38-47.
Lambros, C. & Delfabbro, P. (2007). Numerical Reasoning Ability and Irrational Beliefs in Problem Gambling. International Gambling Studies, 7(2), 157-171.
Leonard, C. A., Williams, R. J., & Vokey, J. (2015). Gambling fallacies: What are they and how are they best measured? Addiction Research and Therapy, 6(4), 1–9. doi:10.4172/2155-6105.1000256.
Pelletier, M., Ladouceur, R. (2007). The effect of knowledge of mathematics on gambling behaviours and erroneous perceptions. International Journal of Psychology, 42(2).
Turner, N. E., Macdonald, J., Somerset, M. (2008). Life Skills, Mathematical Reasoning and Critical Thinking: A Curriculum for the Prevention of Problem Gambling. Journal of Gambling Studies, 24(3), 367-380.
Zack, M., & Poulos, C. X. (2009). Parallel roles for dopamine in pathological gambling and psychostimulant addiction. Current Drug Abuse Reviews, 2(1), 11-25.
Zald, D. H., Boileau, I., El-Dearedy, W., et al. (2004). Dopamine transmission in gambling: Effects of unpredictability. Journal of Neuroscience, 24(17), 4105-4112.
