România are 27.121 de aparate de joc cu licență activă, distribuite în 3.554 de săli din 173 de localități. Un aparat de joc la fiecare 703 de locuitori. O sală de jocuri la fiecare 5.361. Acestea sunt cifrele din registrul oficial ONJN, nu estimări, nu date din Google Maps, nu sondaje.
Am procesat integral datele din registrul public al mijloacelor de joc și am construit harta interactivă de mai jos. Este prima hartă a păcănelelor din România bazată exclusiv pe sursa oficială a statului, cu fiecare sală identificabilă pe adresă, operator și număr de aparate.
În martie erau 44.450 de aparate active. Cinci luni mai târziu au rămas 27.121, o scădere de 39%. Piața jocurilor de noroc traversează cea mai rapidă scădere din istoria ei, iar detaliile sunt în comparatorul de la finalul paginii.
Poți căuta după județ, oraș sau operator. Poți filtra după tip de joc sau mărimea sălii. La zoom pe un oraș, vezi fiecare locație individuală cu detalii complete.
Datele includ exclusiv aparatele cu status „în exploatare” din Clasa I ONJN: slot machine, VLT și ruletă electronică. Actualizare: august 2026.
Un aparat de joc la 703 români
România are 142 de aparate de joc la fiecare 100.000 de locuitori. Densitatea rămâne printre cele mai ridicate din Europa, dar e în scădere abruptă: în martie erau 234 la suta de mii. Un oraș de 50.000 de locuitori are acum, în medie, 71 de aparate de joc funcționale pe raza sa.
Cele 27.121 de aparate active sunt dominate de slot machine, adică de ceea ce în limbaj curent numim păcănele. Iată împărțirea exactă:
| Tip aparat | Număr active | Procent din total |
|---|---|---|
| Slot machine (păcănele) | 23.963 | 88,4% |
| VLT (Video Lottery Terminal) | 2.961 | 10,9% |
| Ruletă | 197 | 0,7% |
Un detaliu care lipsește din dezbaterea publică: toate cele 2.961 de terminale VLT sunt operate de Compania Națională Loteria Română, prin 657 de locații răspândite în toată țara. În urma retragerii operatorilor privați, Loteria Română a devenit cel mai mare operator de jocuri de noroc fizice din România ca număr de aparate. Statul, prin compania sa națională, conduce clasamentul unei industrii pe care tot statul o restrânge prin lege.
București: capitala păcănelelor, cu 16% din toate aparatele din țară
Cu 4.387 de aparate concentrate în 471 de săli, Bucureștiul rămâne centrul jocurilor de noroc din România. Capitala are circa 256 de aparate la 100.000 de locuitori, cu 80% peste media națională. Față de martie, când avea 7.975 de aparate în 693 de săli, Bucureștiul a pierdut 45% din parc în cinci luni. Mai mult decât media națională.
Interesant e ce se întâmplă în Sectorul 3, primul sector care a votat interzicerea, încă din 11 martie. Are în continuare 892 de aparate active, cele mai multe din toate sectoarele. Hotărârea nu închide sălile peste noapte; ele funcționează până la expirarea autorizațiilor anuale, apoi dispar de pe hartă una câte una.
Următoarele orașe ca număr de aparate sunt, în ordine: Craiova (1.139), Timișoara (847), Constanța (752), Iași (741), Pitești (716), Râmnicu Vâlcea (670), Ploiești (611) și Galați (588). Craiova a urcat pe primul loc între orașele de provincie și s-a detașat de următoarele. Oltenia a pierdut cele mai puține aparate din țară, în timp ce Ardealul și Moldova s-au golit accelerat.
Top 15 orașe după numărul de aparate de joc
| # | Oraș | Județ | Aparate | Săli |
|---|---|---|---|---|
| 1 | București | București | 4.387 | 471 |
| 2 | Craiova | Dolj | 1.139 | 112 |
| 3 | Timișoara | Timiș | 847 | 110 |
| 4 | Constanța | Constanța | 752 | 102 |
| 5 | Iași | Iași | 741 | 111 |
| 6 | Pitești | Argeș | 716 | 67 |
| 7 | Râmnicu Vâlcea | Vâlcea | 670 | 87 |
| 8 | Ploiești | Prahova | 611 | 59 |
| 9 | Galați | Galați | 588 | 77 |
| 10 | Târgu Jiu | Gorj | 533 | 60 |
| 11 | Drobeta-Turnu Severin | Mehedinți | 480 | 60 |
| 12 | Cluj-Napoca | Cluj | 464 | 58 |
| 13 | Brașov | Brașov | 451 | 65 |
| 14 | Sibiu | Sibiu | 408 | 47 |
| 15 | Târgoviște | Dâmbovița | 395 | 41 |
Topul arată altfel decât acum câteva luni. Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin și Târgoviște au intrat în primele 15, în timp ce Oradea, Bacău, Brăila și Arad au ieșit. Cluj-Napoca, al doilea oraș al țării ca populație, a coborât pe locul 12, cu mai puține aparate decât Râmnicu Vâlcea sau Târgu Jiu.
Topul complet al județelor: aparate, săli și densitate
Diferența dintre primul și ultimul județ este de 35 de ori: București are 4.387 de aparate, Tulcea 127. Dar clasamentul nu spune tot. Un județ cu multe aparate dar și populație mare are o densitate diferită de un județ mic dar plin de săli de jocuri.
| # | Județ | Aparate | Săli | Medie aparate/sală |
|---|---|---|---|---|
| 1 | București | 4.387 | 471 | 9,3 |
| 2 | Dolj | 1.356 | 137 | 9,9 |
| 3 | Constanța | 1.278 | 170 | 7,5 |
| 4 | Timiș | 1.031 | 133 | 7,8 |
| 5 | Argeș | 1.021 | 123 | 8,3 |
| 6 | Iași | 879 | 132 | 6,7 |
| 7 | Vâlcea | 851 | 111 | 7,7 |
| 8 | Prahova | 840 | 93 | 9,0 |
| 9 | Galați | 780 | 106 | 7,4 |
| 10 | Suceava | 779 | 94 | 8,3 |
| 11 | Ilfov | 774 | 111 | 7,0 |
| 12 | Hunedoara | 769 | 114 | 6,7 |
| 13 | Cluj | 742 | 89 | 8,3 |
| 14 | Olt | 698 | 98 | 7,1 |
| 15 | Brașov | 678 | 99 | 6,8 |
| 16 | Sibiu | 662 | 82 | 8,1 |
| 17 | Mureș | 632 | 109 | 5,8 |
| 18 | Gorj | 614 | 73 | 8,4 |
| 19 | Maramureș | 525 | 82 | 6,4 |
| 20 | Neamț | 511 | 68 | 7,5 |
| 21 | Mehedinți | 480 | 60 | 8,0 |
| 22 | Satu Mare | 475 | 85 | 5,6 |
| 23 | Buzău | 463 | 65 | 7,1 |
| 24 | Dâmbovița | 456 | 50 | 9,1 |
| 25 | Bacău | 437 | 66 | 6,6 |
| 26 | Bihor | 436 | 59 | 7,4 |
| 27 | Alba | 424 | 62 | 6,8 |
| 28 | Vaslui | 420 | 60 | 7,0 |
| 29 | Arad | 395 | 75 | 5,3 |
| 30 | Ialomița | 367 | 46 | 8,0 |
| 31 | Caraș-Severin | 346 | 57 | 6,1 |
| 32 | Vrancea | 329 | 32 | 10,3 |
| 33 | Botoșani | 319 | 58 | 5,5 |
| 34 | Teleorman | 307 | 39 | 7,9 |
| 35 | Călărași | 291 | 36 | 8,1 |
| 36 | Brăila | 274 | 52 | 5,3 |
| 37 | Giurgiu | 223 | 29 | 7,7 |
| 38 | Bistrița-Năsăud | 221 | 29 | 7,6 |
| 39 | Harghita | 211 | 28 | 7,5 |
| 40 | Sălaj | 170 | 29 | 5,9 |
| 41 | Covasna | 140 | 21 | 6,7 |
| 42 | Tulcea | 127 | 20 | 6,3 |
Media națională a coborât la 7,6 aparate per sală, de la 8,6 în martie. Sălile mari rezistă mai bine decât cele mici, dar și clasamentul pe densitate s-a răsturnat: Vrancea are acum cea mai mare medie din țară (10,3 aparate per locație), urmată de Dolj (9,9) și București (9,3). La polul opus, Arad și Brăila au coborât la 5,3, teritoriul sălilor de colț de bloc.
Iași a devenit primul județ din România care în care toate cele 98 de comisii locale au votat interzicerea aparatelor slot machine, iar efectul se vede deja în registru: de la 1.623 de aparate în martie la 879 acum.
67 de operatori, dar piața e controlată de o mână de companii
Cele 3.554 de săli sunt operate de 67 de companii cu licență ONJN Clasa I, față de 73 în martie. Primii cinci operatori controlează acum 33% din totalul aparatelor, față de aproape 50% în urmă cu cinci luni. Motivul are un nume: DMS Bet Live, liderul de până acum al pieței, a pierdut 65% din parc.
Top 10 operatori de jocuri de noroc fizice din România
| Operator (brand) | Săli | Aparate | Medie/sală |
|---|---|---|---|
| Loteria Română (VLT) | 657 | 2.961 | 4,5 |
| Superbet Retail | 538 | 2.273 | 4,2 |
| Max Bet | 58 | 1.326 | 22,9 |
| DMS Bet Live (Las Vegas) | 81 | 1.254 | 15,5 |
| Million (Intergame Select) | 44 | 1.093 | 24,8 |
| JollyGames | 133 | 908 | 6,8 |
| Magic Games | 32 | 848 | 26,5 |
| Club King | 104 | 801 | 7,7 |
| Gear Slot | 108 | 736 | 6,8 |
| Fabulous Games (Power Soft Tech) | 89 | 697 | 7,8 |
Strategiile de business rămân vizibil diferite. Superbet Retail păstrează modelul de rețea densă: 538 de locații mici, cu media de 4,2 aparate, integrate în agențiile de pariuri. Max Bet, Million și Magic Games merg pe săli mari de tip cazino, cu medii între 23 și 27 de aparate per locație.
Prezența Loteriei Române pe primul loc complică dezbaterea publică. Cu 2.961 de VLT-uri în 657 de locații, statul român operează cel mai mare parc de aparate din țară, iar VLT-urile sale au scăzut cu doar 4%, în timp ce piața privată s-a înjumătățit. Formularea OUG 7/2026 nu permite interzicerea selectivă pe tipuri de jocuri, deci un consiliu local care vrea să scape de păcănele, trebuie, teoretic, să închidă și agențiile Loteriei. Timișoara a rezolvat problema în stilul ei: a interzis sălile de jocuri, cu excepția activităților de tip loto clasic.
Două treimi din săli au maximum 5 aparate
Contrar imaginii de cazinou pe care o evocă dezbaterea publică, majoritatea sălilor de jocuri din România sunt spații mici, adesea de câțiva metri pătrați, la parterul unui bloc sau într-un spațiu comercial de cartier.
| Mărime sală | Număr săli | Procent |
|---|---|---|
| 1-5 aparate | 2.343 | 65,9% |
| 6-10 aparate | 190 | 5,3% |
| 11-20 aparate | 831 | 23,4% |
| 21-50 aparate | 171 | 4,8% |
| 51-100 aparate | 16 | 0,5% |
| Peste 100 aparate | 3 | 0,1% |
Doar 19 săli din toată țara depășesc 50 de aparate, iar 3 depășesc 100. Cea mai mare sală activă este acum Grand Casino de pe Calea 13 Septembrie din București, cu 163 de aparate, după ce Game World din București Mall a coborât de la 180 la 131.
Cele mai mari săli de jocuri de noroc din România
| Operator (brand) | Adresă | Oraș | Aparate |
|---|---|---|---|
| Grand Casino | Calea 13 Septembrie 90 | București | 163 |
| Game World | Calea Vitan 55-59 (București Mall) | București | 131 |
| Platinum Star | Calea Victoriei 63-81 | București | 111 |
| Elite Slots | Str. Tudor Vladimirescu 37 | Pitești | 88 |
| Admiral Bet | Calea Victoriei 63-81 | București | 77 |
| Game World | Calea Severinului 61 (Promenada) | Craiova | 76 |
| Max Bet | Calea București 36 | Pitești | 75 |
| Admiral Bet | Calea 13 Septembrie 90 | București | 75 |
| Million | Bd. Regele Ferdinand 6 | Târgoviște | 71 |
| Million | Bd. Nicolae Bălcescu 3-5 | București | 71 |
Șase din cele zece cele mai mari săli de jocuri sunt în București, iar două adrese din capitală apar de câte două ori: clădirea de pe Calea 13 Septembrie 90 găzduiește și Grand Casino (163 de aparate) și o sală Admiral Bet (75), iar pe Calea Victoriei 63-81 stau ușă în ușă Platinum Star (111) și Admiral Bet (77). În provincie, Pitești rămâne orașul sălilor mari, cu două locații în top, iar Craiova și Târgoviște completează lista.
Legea păcănelelor din 2026: ce s-a schimbat și ce urmează
Industria jocurilor de noroc fizice din România trece prin cea mai mare schimbare legislativă din ultimul deceniu. Două acte normative au modificat fundamental regulile jocului: Legea 141/2025 și OUG nr. 7/2026.
Legea 141/2025: prima restricție reală
Adoptată de Parlament și intrată în vigoare pe 29 aprilie 2025, Legea 141/2025 (cunoscută drept „legea păcănelelor”) a introdus pentru prima dată o restricție geografică: sălile de jocuri sunt interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Asta acoperea peste 90% din localitățile României, dar, în practică, doar o minoritate a aparatelor: cele mai multe sunt concentrate în orașe mari, neafectate de această limită.
OUG 7/2026: puterea trece la primării
În februarie 2026, Guvernul a adoptat OUG nr. 7/2026, care extinde competențele la toate localitățile. Noutatea principală: pe lângă licența ONJN, operatorii trebuie să obțină acum o autorizație anuală de funcționare de la autoritatea administrației publice locale. Consiliile locale pot decide prin hotărâre dacă permit sau interzic activitățile de jocuri de noroc pe raza localității.
Un aspect controversat al ordonanței, semnalat deja de mai mulți primari: formularea nu permite interzicerea selectivă pe categorii de jocuri. Textul vorbește despre „activități de jocuri de noroc” în general, fără distincție între slot machine, pariuri sportive sau loterie. Practic, un consiliu local care vrea să interzică doar păcănelele ar fi obligat să interzică și agențiile Loteriei Române sau casele de pariuri. Primarul din Râșnov, Horia Motrescu, a fost printre primii care au semnalat această problemă.
Ce orașe au interzis sau pregătesc interzicerea păcănelelor
La șase luni de la adoptarea OUG 7/2026, mai multe localități au acționat deja sau au inițiat proceduri:
Iași, primul județ complet fără păcănele. Toate cele 98 de consilii locale din județ au votat interzicerea aparatelor slot machine, ultima decizie fiind luată la Pașcani. Municipiul Iași a aprobat în unanimitate proiectul ,,Fără păcănele” pe 27 aprilie. Ultimele autorizații de județ expiră în februarie 2027.
Timișoara a votat pe 25 august, în unanimitate, interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc, cu excepția activităților de tip loto clasic ale Loteriei Române. Sălile existente funcționează până la expirarea licențelor, cel târziu anul viitor.
Alte interziceri adoptate: Slatina (primul oraș din țară care a interzis jocurile de noroc și pariurile), Bacău (interzicere pentru locațiile fizice), Buzău (funcționare permisă până la expirarea licențelor), Breaza, Zărnești (prima localitate din Brașov), Sectorul 3 din București și comuna Miroslava din Iași, printre multe altele. Lista crește de la o lună la alta, iar harta de pe această pagină arată schimbările pe măsură ce aparatele ies din registru.
Industria în cifre: ce pierde și ce câștigă statul
Conform datelor publice, România a încasat din taxele și impozitele aplicate industriei jocurilor de noroc 900 de milioane de euro doar în 2024, iar pentru 2025 estimările ONJN indicau aproape 1 miliard de euro. Aceste cifre explică de ce unii primari, inclusiv primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, au declarat că vor analiza impactul bugetar înainte de a lua o decizie.
Industria jocurilor de noroc fizice genera aproximativ 30.000 de locuri de muncă la nivel național, iar acum o parte din ele dispar odată cu sălile.
Ce s-a schimbat față de martie 2026
Am extras din nou întregul registru ONJN și am comparat cu situația din martie. Secțiunea asta se actualizează la fiecare extragere, ca să vezi exact în ce direcție și cu ce viteză se mișcă piața.
| Indicator | Martie 2026 | August 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Aparate active (total) | 44.450 | 27.121 | -39,0% |
| Săli de jocuri | 5.148 | 3.554 | -31,0% |
| Operatori licențiați activi | 73 | 67 | -6 |
| Slot machine | 41.004 | 23.963 | -41,6% |
| VLT (Loteria Română) | 3.093 | 2.961 | -4,3% |
| Ruletă | 353 | 197 | -44,2% |
| Aparate la 100.000 locuitori | 234 | 142 | -39% |
| București: aparate | 7.975 | 4.387 | -45,0% |
| Cluj-Napoca: aparate | 897 | 464 | -48,3% |
| Iași (județ): aparate | 1.623 | 879 | -45,8% |
| Craiova (aparate) | 1.226 | 1.139 | -7,1% |
| Ponderea primilor 5 operatori | ∼49% | 32,8% | -16 pp |
Câteva mișcări din spatele cifrelor:
DMS Bet Live (Las Vegas) a pierdut poziția de lider. De la 3.611 aparate în martie la 1.254 acum, o scădere de 65%. Superbet Retail a coborât de la 3.586 la 2.273, Maxbet de la 2.912 la 1.326. Slot Arena (Fortuna) a pierdut aproape două treimi din parc (de la 1.051 la 383) și a ieșit din top 10, la fel ca Westgate (Stanleybet, de la 981 la 557) și Pro HB Slots (Casa Pariurilor, de la 1.137 la 533).
Loteria Română a devenit liderul pieței fără să facă nimic. VLT-urile statului au scăzut cu doar 4,3%, în timp ce operatorii privați s-au înjumătățit. Rezultatul: statul e acum operatorul numărul 1 de jocuri de noroc fizice din România.
Declinul are și o hartă. Ardealul și Moldova pierd rapid din aparate: Cluj -52%, Brașov -54%, Mureș -45%, Iași -46% la nivel de județ. Oltenia rezistă: Dolj -9%, Vâlcea -1% și Craiova a pierdut doar 7% din aparate și a devenit al doilea oraș al păcănelelor din România, după București.
Sălile mici dispar primele. Numărul sălilor a scăzut cu 31%, dar media de aparate per sală a coborât de la 8,6 la 7,6. Sălile de 1-5 aparate au rămas 66% din total, însă formatul mediu, între 6 și 20 de aparate, a pierdut cel mai mult.
Cifrele reflectă statusul din registru la data extragerii. Autorizațiile ONJN sunt anuale, iar un aparat aflat între două autorizații poate figura temporar cu alt status decât ,,în exploatare”, urmând să revină în registru după reînnoire. O parte din scădere se poate recupera astfel în lunile următoare. Dimensiunea retragerii de pe piață este însă fără precedent: separat de cele 27.121 de aparate active, registrul numără acum 19.799 de aparate ,,scoase din funcțiune” și alte 9.206 ,,restituite la proprietar”.
Cum funcționează harta și cum o citești
Harta interactivă afișează două straturi de informație:
Heatmap-ul (vizibil la zoom out, pe întreaga Românie) arată densitatea aparatelor de joc pe zone. Culorile urmează un gradient termic standard: albastru și verde pentru concentrații mici, galben și portocaliu pentru zone medii, roșu pentru concentrații mari. Heatmap-ul se estompează automat când dai zoom pe un oraș, lăsând vizibili doar markerii individuali.
Markerii individuali (vizibili la zoom in) reprezintă fiecare sală de jocuri. Culoarea și dimensiunea depind de numărul de aparate: verde pentru sălile mici (1-10 aparate), galben pentru cele medii (11-40), portocaliu (41-80) și roșu pentru cele mari (peste 80). Numărul afișat pe marker indică aparatele din acea sală sau, la zoom out, numărul de săli grupate într-un cluster.
La click pe orice marker, apare un popup cu detalii: numele operatorului, adresa completă, și distribuția exactă pe tipuri de jocuri (numărul de slot machine, VLT-uri și rulete are acea locație).
Filtre disponibile: județ, operator, tip de joc (slot/VLT/ruletă), mărime sală. Căutarea funcționează după oraș, județ, operator sau adresă. Butonul de localizare îți arată sălile de jocuri din apropierea ta.
Sursa datelor și metodologie
Toate datele de pe această pagină sunt din registrul public al mijloacelor de joc, platforma digitală administrată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, lansată în 2025. Registrul este actualizat zilnic de ONJN și conține informații despre fiecare aparat de joc autorizat: serie, tip, adresă, operator, licență, date de autorizare și status.
Am inclus exclusiv aparatele din Clasa I cu status ,,în exploatare”. Aparatele au fost grupate pe locații (adresă + operator) și clasificate pe tipuri (slot machine, VLT, ruletă). Trei aparate figurează în registru fără adresă completă și au fost excluse din repartizarea teritorială. Cifrele de densitate folosesc populația rezidentă de la recensământul din 2022. Datele sunt actualizate periodic de echipa cazino.ro. Ultima actualizare: august 2026.
Întrebări frecvente
-
Conform registrului ONJN din martie 2026, în România funcționează 27.121 de aparate de joc cu licență activă de Clasa I: 23.963 slot machine, 2.961 VLT-uri și 197 de rulete electronice. Acestea sunt distribuite în 3.554 de săli din 173 de localități, operate de 67 de companii licențiate. Asta înseamnă un aparat de joc la fiecare 703 de locuitori sau 142 de aparate la 100.000 de locuitori.
-
București are cele mai multe săli de jocuri din România: 471. Urmează Constanța cu 170 de săli, Dolj cu 137 și Timiș cu 133. Cele mai puține săli sunt în Tulcea (20) și Covasna (21).
-
OUG nr. 7/2026, adoptată în februarie 2026, oferă consiliilor locale din România puterea de a decide dacă permit sau interzic funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe raza localităților. Anterior, doar ONJN putea autoriza operatorii. Ordonanța completează Legea 141/2025, care interzicea deja sălile în localități sub 15.000 de locuitori. Un aspect controversat: formularea nu permite interzicerea selectivă pe tipuri de jocuri, ceea ce ar putea afecta inclusiv Loteria Română.
-
Până în august 2026, păcănelele sunt interzise în județul Iași, în orașele Timișoara, Slatina, Bacău, Buzău, Breaza, Zărnești și în Sectorul 3 din București.
-
Loteria Română (VLT) are cele mai multe aparate: 2.961, în 657 săli, cu o medie de 4,5 aparate per sală. Urmează Superbet Retail cu 2.273 de aparate, 538 de locații și 4,2 aparate per sală. Max Bet este al treilea operator ca număr de aparate, cu 1.326, doar 58 de locații, dar o medie per sală de 22,9.
-
Datele sunt din registrul public al mijloacelor de joc (registru.onjn.gov.ro), sursa oficială a statului pentru evidența aparatelor de joc autorizate în România. Spre deosebire de alte hărți ale păcănelelor, harta cazino.ro se bazează exclusiv pe datele oficiale ONJN. Registrul este actualizat zilnic de ONJN, iar harta cazino.ro este actualizată periodic.
Marius Romașcanu e fondatorul și coordonatorul editorial al Cazino.ro, în iGaming din 2004. Verifică paginile care îți pot influența decizia: KYC, rulaj, limite de retragere și pașii reali de depunere și retragere. Coordonează auditul editorial al paginilor importante și se ocupă ca informația să rămână clară, actualizată și verificabilă.